ÎNSEMNĂRI DESPRE ROMÂNI


Karl Marx în lucrarea sa "Însemnări despre români" scrie că poporul român este un obstacol între Rusia şi slavii din balcani.

Existenţa celor două ţări românesti contravine intereselor imperiale ruseşti dar este necesară pentru Europa.

                                           KARL MARX DESPRE RUŞI


În 1864, Karl Marx scria că "Ruşii se servesc cu dibăcie de vechiul lor joc de a face să pornească toţi măgarii europeni unii contra celorlalţi"

                                           ABSURDITATEA IDEILOR SOCIALISTE



Am citit în "LA", №8, 2012 un articol de Valeriu Dulgheru despre socialiştii moldoveni. Frumos articol, mi-a plăcut. Mi-am notat şi un fragment din el.

Un profesor de la o universitate economică din Suedia avea o dispută cu studenţii săi pe tema socialismului. Studenţii demonstrau că socialismul este calea corectă de dezvoltare a societătii în timp ce profesorul susţinea contrariul. La un moment dat profesorul le-a spus ca va face un experiment asupra socialismului. Se va face media tuturor notelor la teste şi fiecare va primi aceiaş notă.

După primul test notele au fost adunate şi împărţite la numărul de studenţi şi toţi au primit un 8. Studenţii care au studiat intens au fost supăraţi, dar cei care au învăţat mai puţin au fost bucuroşi.

La cel de-al doilea test studenţii care au învăţat puţin au învăţat şi mai puţin, i-ar cei care studiaseră mai intens şi-au spus vor si ei o "pomană" aşa că şi ei au studiat mai puţin. Media a fost 6.

După al treilea test media a fost 4.

Notele nu au fost crescătoare deoarece nimeni nu a dorit să înveţe pentru beneficiul altcuiva. Aşa că toţi au picat examenul.

"Ceia ce primeşte o persoană, fără a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la rîndul lui, nu primeşte pentru ceia ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva. Cînd jumătate de populaţie vede că poate să nu muncească, pentru că cealaltă jumătate va avea grijă de ea şi cînd jumătatea care a muncit realizează că nu mai are sens să mai muncească, pentru că alţii sunt beneficiarii muncii lor, atunci aceasta este sfîrşitul oarecarei naţiuni. Nu poţi multiplica bogătia divizînd-o."

În criză au ajuns ţările cu guverne socialiste ca Grecia, Italia, Spania, Portugalia. Va tolera Germania această situaţie în viitor?

                                                MOLDOVA


Cînd Traian, împăratul Romei, l-a învins pe Decebal,ocupînd un sfert de ţară, cei rămaşi în libertate, ca să nu se identifice cu Dacia romană, şi-au zis fiecare în felul său, dupa denumirea regiunii în care locuiau.

Până aproape de secolul al VI-lea au existat două provincii romane care se numeau: Dacia Ripensis şi Dacia Mediterană.

În 1352 Dragoş-Vodă a întemeiat în partea de răsărit a fostei Dacii o nouă provincie, cu numele Moldova.

Care este adevărata etimologie a numelui de ţară- Moldova?

Conform vechilor documente, în nordul Daciei era atestată o localitate cu numele latin de "Civitas Moldaviensis" (adică "Cetatea Moldovei"). Este vorba probabil de orăşelul Baia situat pe rîul Moldova- orăşel care, mai tîrziu a fost ales de Dragoş-vodă drept capitală a Moldovei.

Această localitate, numită cândva "Cetatea Moldava", a apărut cu mult înaintea erei noastre- încă pe timpul şederii vremelnice celţilor în aceste teritorii (inclusiv în Panonia şi Slovacia). Burebista, regele dacilor, i-a bătut în mai multe rînduri pe celţi şi i-a gonit spre apusul Europei, unde ei s-au stabilit pe pămînturile Franţei şi Elveţiei de azi formînd nucleul poporului francez. De la celţi ne-au rămas denumirea parţială a Moldovei.

La baza noţiunii "Moldova" se află două cuvinte: Mol şi Dava. Unul de origine celtică- "MOL"( însemnînd şi azi în limba franceză "dig de piatră") şi altul de origine dacică- "DAVA" (însemnînd în limba strămoşilor noştri "cetate").

Aşadar, Moldova se descifrează ca Cetate de piatră situată pe malul unei ape- o denumire foarte semnificativă, dacă ţinem cont de faptul că de-a lungul hotarelor noastre s-au aflat şi se mai află încă numeroase cetăţi de piatră situate pe malurile rîurilor de frontieră.


                                                                       A. Silvestru, "LA"№9, 2012

NICI ÎN CLIN, NICI ÎN MÎNEC

Foloseam aceasta veche zicală românească avînd în vedere clinul şi mîneca hainei. Cînd, mai deunazi, aflu citind operele lui M.Sadoveanu ca G.Coşbuc susţinea că "mînec"  înseamnă "mînecatul"sau masul omului, după ce a făcut drum de o zi.
     Să n-ai de-a face cu anume semeni ai tăi nici în clin (culmea dealului, colină), nici în mînec,- nici în valea popasului.