Versiunea oficială: În februarie 1918 detaşamentele muncitoreşti prost înarmate, formate din voluntari, au zdrobit trupele germane lîngă oraşele Pscov şi Narva.În cinstea acestei victorii ziua de 23 februarie a devenit zi de sărbătoare şi de la acea dată se începe istoria Armatei Roşii.
În realitate evenimentele sau produs cu totul altfel.
Pentru nimeni nu mai este secret că primul stat socialist din lume a fost creat de Lenin cu ajutorul Germaniei şi sa aflat sub protectoratul acestei ţări. Germania era recunoscătoare regimului bolşevic că acela a scos Rusia din război şi ajuta bolşevicii prin toate mijloacele posibile, începînd de la finanţarea loviturii de stat din octombrie şi terminînd cu ajutor militar.Această stare a lucrurilor sa menţinut pînă în noembrie 1918 cînd Germania a suferit înfrîngere în război.
Pentru a scoate cît mai curînd posibil Rusia din război, în martie 1917 autorităţile militare a Germaniei au ajuns la o înţelegere secretă cu Lenin şi acoliţii săi. În urma acestei întelegeri Lenin a primit ajutor financiar pentru a duce activităţi distructive în imperiul ţarist şi in cazul unei lovituri de stat, Germania se obliga să-l ajute pe Lenin şi cu trupe militare ca acela să se menţină la putere.Pentru a înfăptui acest program, în aprilie 1917 sub acoperirea paşaportului suedez fals la Petrograd soseşte şeful statului major german polcovnicul Genrih von Ruppert.El aduce cu sine ordine secrete către trupele germane şi austriece care se aflau în lagăre pentru prizonieri, sub Petrograd, ca acelea să-i susţină prin toate mijloacele pe bolşevici.Bolşevicii la rîndul lor trebuiau sa-i aprovizioneze pe prizonieri cu armament şi muniţii. Corabia militară „Ястреб”, care era controlată de bolşevici, aduce din Germania armament pentru prizonieri chiar către ziua de 25 octombrie.Această corabie a mai adus cu sine şi un alt vas care era încărcat cu tunuri.Din aceste tunuri peste cîteva zile a fost oprit Krasnov, care venea in ajutor guvernului provizoriu. Chiar după primele salve de tun Krasnov a înţeles că are de a face cu profesionişti germani şi nu cu muncitorii de la uzina Putilof. În aceste lupte detaşamentele lui Krasnov au fost învinse el fiind luat prisonier. Soldaţii germani şi austrieci au înăbuşit şi răscoala şcolilor militare din Petrograd iar pe 29 octombrie, la parada militară, mărşăluind cu pas cadenţat în faţa lui Lenin şi a guvernului „muncitoresc-ţărănesc”, în loc să strige „Trăiască revoluţia mondială” au strigat „ Trăiască kaizerul Vilhelm”. Atunci Lenin a înţeles că soldaţii erau fideli Germaniei şi nu le păsa de soarta bolşevicilor. După pacea de la Brest prizonierii de război trebuiau repatriaţi dar vine un nou ordin din partea comandamentului german ca soldaţii germani şi austrieci să formeze detaşamente de susţinere a guvernului bolşevic.Ordinul era alcătuit în aşa mod ca să pară că soldaţilor li se propune în mod benevol să se înroleze în aceste detaşamente. Aceste detaşamente au stat la baza formării Armatei Roşii.Sa ajuns la aproape 300 mii de soldaţi „internaţionalisti”.În acea perioadă aşa forţe n-avea nimeni în Rusia.Foarte eficiente aceste forţe au fost atunci cînd a fost nevoie de suprimat răscoalele ţărăneşti şi muncitoreşti şi cînd sa purces la arestări in masă a aşa numitei burghezii.Aceste detaşamente se ocupau cu dezertirii din Armata Roşie, din ele se complectau detaşamentele speciale ale”ЧК”, şi alte detaşamente care se ocupau cu represaliile populaţiei.Cu timpul ele au fost completate cu o mulţime de nemernici din rîndul populaţiei băştinaşe şi la un moment dat erau numeric mai superioare de cît forţele germane care au ocupat teritoriul vestic al fostului imperiu ţarist, în conformitate cu înţelegirile Păcii de la Brest.
Ca să înţelegem de ce Germania a susţinut regimul lui Lenin şi după Pacea de la Brest trbuie să cunoaştem ce se petrecea şi după culisele acelor evenimente. Ştim cu toţii ca tovarăşul Troţkii brusc a întrerupt tratativele cu reprezentanţii blocului puterilor centrale şi în consecinţă trupele germane au început ofensiva spre Petrograd.Troţkii a anunţat că a acţionat în conformitate cu înţelegerile avute cu Lenin mai înainte. Renunţarea la tratative în acel moment putea să aducă la catastrofă pentru regimul bolşevic. Să nu uităm de cei 300 mii de „internaţionalişti” germani. De aceia se pare că a fost vorba de o perdea de fum, sub acoperirea căruia bolşevicii au semnat ultimatumul de la Brest. În urma acestui ultimatum Germania a ocupat aproape toată partea europeană a fostului imperiu ţarist.Această pace de la Brest a fost achitarea de bolşevici a datoriei faţă de Germania pentru ajutorul acordat la lovitura de stat şi menţinerea ulterioară la putere.Dar, ca să pară că n-a fost nici o întelegere prevalabilă şi că guvernul bolşevic semnează ultimatumul sub presiunea circumstanţelor apărute,Troţkii recurge la acea acţiune de întrerupere a tratativelor. Din acea perdea de fum făceau parte şi detaşamentele de voluntari conduse de matrosul Dîbenko care au imitat o opunere de rezistenţă trupelor germane pe 24 februarie sub Pskov şi pe 3 martie sub Narva. După mici ciocniri cu trupele germane detaşamentele revoluţionare se retrag, mai bine zis fug, dar şi ofensiva germanilor pe neaşteptate se opreşte.
Germania putea profita de consecinţele Păcii de la Brest doar atîta timp cît la putere în Rusia se afla regimul lui Lenin. Căderea acestui regim şi venirea la putere la Moscova a forţelor patriotice aducea inevitabil la anularea înţelegerilor în urma Păcii de la Brest. Din această cauză trupele Germane lau susţinut pe Lenin şi dupa.
To be continued
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu