FRUMOASA CALAMITATE

                             

   

         În ce îi priveşte pe oameni, Zeus le-a trimis femeia, această "frumoasă calamitate"(Th.585), sub forma Pandorei, "darul tuturor zeilor"(Munci, 81 sq). "Capcană adîncă şi fără ieşire sortită oamenilor", astfel o denumea Hesiod; "căci din ea a purces spiţa, seminţia blestemată a femeilor, osînda teribilă instalată în mijlocul muritorilor"(Th.592 sq).
        
        Pandora deschide misterioasa cutie şi toate relele se răspîndesc în lume. Cînd ea pune la loc capacul, numai Speranţa se mai găsea pe fundul vasului. Remarcă Sechan şi Leveque: "este exact cea ce dorea Zeus iritat, să-l supună pentru eternitate pe om "trudei" (Munci, 91), de aceia el a pus în vas şi Speranţa "pentru ca ea să hrănească vanele eforturi ale muritorilor" (Simonide)

        Pe scurt, departe de a fi binefăcătorul omenirii, Prometeu este responsabil de decăderea ei actuală. La Mecone el a provocat separarea totală, definitivă dintre zei şi oameni. Apoi răpind focul, el a scos din fire pe Zeus şi a stîrnit astfel intervenţia Pandorei, adică apariţia femeii, şi prin urmare, răspîndirea a tot felul de griji, tribulaţii şi nenorociri. În fond "răul reprezintă răzbunarea lui Zeus.